Ferma
* Anul 25 * Editia 1185Nu mai aveti loc la orasș? Încercati la țtară! Emisiune pentru actuali șsi viitori tineri fermieri. * UNDEVA ÎN ROMÂNIA ,,A ruginit frunza în vii...șsi culesul în podgorii a început! Mecanizat sau manual, culesul boabelor rubinii, galbene sau negru-sângerii a început. Seceta a schimbat modul de lucru al producătorilor de vin. Soarele puternic a copt bine strugurii, făcăndu-i mai aromati, mai dulci,.....culesul lor începând dimineata devreme șsi chiar noaptea, păstrăndu-se mai bine calitătile în răcoarea întunericului. Chiar dacă nu suntem Toscana sau Bordeaux, România are o mostenire viniviticolă remarcabilă, iar oamenii care au această pasiune mostenită sau dobândită, au șsansa să-i ajungă din urmă pe cei din vest Împreună cu directorul executiv al CLUBULUI VITICULTORILOR ROMÂNI am urmărit evolutia câtorva podgorii din vestul șsi sudul țtării.În apropriere de Oradea, in comuna Biharia, o familie de antreprenori în agricultură si viticultură au înfiintat, in 2017 , o podgorie de 40 ha , pe care au cultivat 13 soiuri de struguri. La început a fost doar un hobby , dar fiica cea mare, Betty, cu studii de specialitate aprofundate în străinătate, a accesat fonduri europene pentru a construi o cramă după ultimele tehnologii șsi standarde. Practică supravegherea cu drone, cu camere multispectrale pentru interventii rapide. Combate biologic insectele șsi dăunătorii, pe toate cele 18 parcele ale podgoriei. Culesul se face mecanizat iar crama are tancuri izobarice cu o capacitate de îmbuteliere de 500.000 de sticle cu dopuri metalice cu filet. Au fost create game, cupaje specifice podgoriei. Au creat băuturi , la doze, slab alcoolizate, un vin spumant si doresc în viitor să producă chiar....palincă! Crama din Biharia este a Elisabethei Darabont. În judetul Olt,la 18 km de Drăgăsani, pe malul stăng al Oltului,noul proprietar al podgoriei pe o suprafată de doar 60 ha a implementat noi strategii, a cultivat 7 soiuri noi, culese manual, sortate în cramă, dezciorchinati, zdrobiti, mustuiala este pompată în cisterne de inox cu temperatură controlată apoi este trecută în baricuri de stejar pentru fermentatia alcoolică.Îmbutelierea se face în sticle speciale, cam 200.000 litri, în cramă având loc degustări. Au si dotări pentru cazare, evenimente de promovare. Exportă vin in mai multe țtări.Gazde au fost Rodica Ana Căpătână, dir.gen. Crama Castel Bolovanu din Sâmburesti , Olt si ing. Iustin Urucu, oenologul Cramei. În Tirolul bănătean, pe 80 ha , un italian , administrează Crama si Podgoria Valeaeden din Carasș-Severin. Vechea cramă, construită din piatră, pe 4 niveluri, pe panta naturală a dealului, a fost modernizată. Vinificatia naturală se face la nivelul patru, iar mustul se scurge fără pompare la nivelul de jos, în recipientele de fermentare.Gravitational, după linistirea vinului, el se transferă în baricuri de stejar, unde se face maturarea, în pivnita subterană a cramei. Îmbutelierea în sticle se face la momentul bine studiat al învechirii. Crama detine un tezaur de sticle cu vinuri albe si rosii, din anii cei mai buni, cu vinurile premiate în concursuri. Ne-a arătat podgoria si crama , Roberto Scarafoni, director Crama Valeaeden, sat Tirol, com. Doclin, Carasș Severin. Într-o zonă de traditie, în Dealul Mare, doi investitori, cu studii aprofundate în Horticultură, au înfiintat , în 2003, pe locul fostei ferme viniviticole, o plantatie , pe 82 ha, cu soiuri performante dar șsi o cramă nouă cu utilaje ultramoderne, complet automatizată. Vinul BIO, produs aici, este separat total de cel conventional, pe terenuri care au trecut printr-un proces de conversie, pe multi ani, fără pesticide, doar cu îngrăsăminte organice si tratate preventiv doar cu sulf si zeamă bordeleză. Îmbutelierea automată, cu 1500 de sticle pe oră se face pe loturi mici,în anii favorabili anumitor soiuri, Tămâioasă Românească șsi Fetească Neagră. Cu 32 de angajati permanent si 50 de zilieri , toamna, crama produce în pivnitele ei, vinuri valoroase medaliate permanent în concursuri. Ne-a arătat si exemplificat ing. Aurelia Visinescu-oenolog si administrator Podgoria si Crama Domeniile Săhăteni, jud. Buzău alături de dir.exec.Ing. Radu Ghitoiu, CLUBUL VITICULTORILOR din ROMÂNIA care face parte din CLUBUL FERMIERILOR ROMĂNI. * ULTIMA ORĂ “De la glie....în farfurie!”În urmă cu mai bine de 10 ani, doi tineri, care îsi doreau o hrană sănătoasă pentru copii lor si o viată activă legată de natură șsi de animale, s-au apucat de zootehnie într-o comună suceveană.La început au făcut o fermă de vaci ANGUS folosind fonduri proprii șsi credite de la bănci. Acum au 450 de capete. A continuat cu o fermă de suine din rasa BAZNA folosind fonduri europene, avănd in prezent 500 de capete. Apoi a investit într-un abator, o carmangerie si o unitate de prelucrare a cărnii de porc si de vite. Produsele obtinute le desface în Pensiunea Vatra Boierească din Cacica si in Pensiunea cu bistrou șsi magazin din Suceava. De curând , Compania lui Cosmin a deschis o primă locatie în Bucuresti, pe 1 august, în sectorul 1. Clientii din Capitală comandau deja produse în online. Acum , pe 85 de metri pătrati, are un magazin, o investitie de 50.000de euro. Gama de produse include preparate crude, proaspete șsi afumate din Compania sa dar si produse de la alti fermieri si producători din zonă după retete vechi, locale. În Băcănia lui se vând produse de la24 de producători si procesatori bucovineni, de la bere Suceava, la pâine, dulciuri artizanale, zacuscă brănzeturi. Viziunea lor ,,De la glie in.... farfurie,, ,,,,....c.Ing. Radu Ghiț este sustinută si de Georgiana, sotia lui Cosmin. Este un lanț închis unde se asigură trasabilitatea de la iarba pe care o mănâncă animalele până la produsul final. Cu putini angajati în ferme, pensiuni,băcanii, ei oferă produse proaspete pentru consumul imediat , multe perisabile, sănătoase, fără adausuri, bune pentru bătrâni dar mai ales pentru copii. Sotii Cosmin șsi Georgiana Păstrăv sunt niste fermier.....cu ,,,valoare adăugată,,,..... Participă Ing.Cosmin Păstrăv-investitor șsi fermier com. Bălăceana, jud.SuceavaJurnalist tv Sergiu Marinescu Emisiune de: Viorel Alexandru Popescu si Eugen Daniel Iancu Cosmeriuc
