Program TV: Sambata, 30.05.2020 | TVR 1  | | |  | | | | | | | Acum la TV |
| Adauga in favorite pe pozitia: | | 1 | | 2 | | 3 |
 | 11:30 | | Adevăruri despre trecut
(redifuzare) Atentie, se inchid usile! Printre ideile de dezvoltare a capitalei lansate in perioada interbelica s-a numarat si cea a construirii unei linii de metrou. In Londra se circula prin subteran din 1863; in Budapesta din 1896, ba chiar si la Moscova exista metrou din 1935. Situatia era, insa, potrivnica infaptuirii unei linii de transport subteran in Romania anilor ’30-‘40. A venit si Cel de-al Doilea Razboi Mondial, iar peste aceste proiecte s-a asezat praful. Bucurestiul nici nu indeplinea in acele vremuri un criteriu de baza pentru pentru construirea unei linii de metrou: dupa primul Razboi Mondial, capitala avea mai putin de 400.000 de locuitori; inaintea celui de-al Doilea Razboi Mondial se apropia de un milion si de-abia in anii 70, depaseste 2 milioane de locuitori. Abia in acest moment situatia devine critica: „oamenii muncii”-cum erau denumiti cetatenii-nu mai puteau ajunge la timp la serviciu. Se impunea, asadar, dezvoltarea circulatiei subterane. Ramanea, insa, o alta problema: terenul pe care este amplasat Bucurestiul este destul de nisipos, din cauza apelor care il strabat. Vointa politica a fost, insa, mai puternica si, in 1972 s-a luat decizia ca pe sub cartierele din Bucuresti sa circule metroul. Nicolae Ceausescu dorea ca metroul sa fie o realizare exclusiv romaneasca; asa ca nu a apelat la cei care realizasera astfel de sisteme de transport in strainatate. Nu a consultat pe nimeni nici la capitolul know-how, si nici pentru a aduce unelte de forat care sa le usureze munca oamenilor. Primul tronson urma sa lege fabrica de mașini agricole Semanatoarea de platforma industriala Timpuri Noi. Lucrul a inceput in septembrie 1975, iar 4 ani mai tarziu, in noiembrie 1979, bucurestenii puteau urca in vagoane. Desigur, vagoane facute in Romania, la Intreprinderea de Vagoane Arad. Reteaua de transport subteran a Bucurestiului se dezvolta, la inceput, cu o viteza de aproape 2 kilometri pe an. Pare putin, dar, sa nu uitam, era o premiera in Romania! Muncitorii au capatat experienta si au ajuns repede la un ritm de 4 kilometri pe an. Era incredibil; doar metroul din Ciudad de Mexico inainta mai repede! In 1989, Bucurestiul avea aproape 60 de kilometri de metrou. Calatoria cu acest mijloc de transport in comun a devenit o obisnuinta, atat pentru bucuresteni, cat si pentru cei care veneau in capitala cu treburi. Realizator Roxana Tarhon. Producător Raluca Rogojină | |
| 18:00 | | Teleenciclopedia
ep.4/5)Iarna, blana deasă și terenul înșelător încetinesc zimbrii, expunându-i atacurilor carnivorelor. De la exterminarea ursului brun (Ursus arctos
, la sfârşitul secolului al XIX-lea, lupii cenuşii au rămas cei mai de temut în Rezervația poloneză Białowieża. * DESPRE JUCĂRII. MOZAICULPrimele mozaicuri, cu forme romboidale şi triunghiulare, decorau palatele din Mesopotamia în a doua jumătate a mileniului al IV-lea î.d.Hr., curând, ajungând în Grecia antică, unde s-au „îmbogăţit” cu figuri umane şi zoomorfe. Însă tehnica a cunoscut dezvoltarea maximă în timpul Imperiului Bizantin, între veacurile al VI-lea şi al XV-lea. * ODISEEA VULCANILOR (ep. 9)La 8 iunie 1783, locuitorii regiunii Síða, din sudul Islandei, au fost martorii urmărilor dezastruoase ale erupţiei vulcanului Laki. În anul 2010, erupția vulcanului islandez Eyjafjallajökull a reamintit lumii puterea distructivă a Pământului. Întocmai ca pe vremea dinozaurilor, efectele s-au simțit până departe, dincolo de granițele micii țări. Gazele, cenușa și ceața acidă au poluat atmosfera deasupra Europei-Marea Britanie, Olanda, Germania și Franța semnalând o creștere semnificativă a mortalității.Redactori: Ioana Dimoftache, Viviana Roșca. Producător Oana Haşegan | |
| 19:00 | | Istorii ascunse
(redifuzare) * ŢARA HAŢEGULUI-DINOZAURI PITICI ŞI FAMILIA NOPCEAÎn Țara Hațegului localnicii știu istorii cu spioni, haiduci, creaturi din alte ere, condimentate cu poveşti despre spirite rele şi suflete care nu-şi găsesc liniştea după moarte. Sunt poveşti care dezvăluie un trecut agitat, aşa cum a fost şi cel al familiei Nopcea, una fără de care patrimoniul universal ar fi fost mai sărac. Nobila familie a fost una dintre cele mai prolifice familii din zona Haţegului, în secolele trecute. Istoria tulburătoare a familiei Nopcea se încheie brusc, într-o cameră, la Viena în 1933. Atunci îşi pune capăt zilelor Franz Nopcea, cel care este considerat părintele paleontologiei. În ceea ce privește istoria dinozaurilor pitici din Țara Hațegului, Doenel Vulc este omul care a adunat timp de 20 de ani "oase de urieşi". Asta, până în anii 70, când au venit paleontologii şi au început cercetări ample pentru a afla cât mai multe detalii despre creaturile presitorice. Producător Cristina Băican | |
|
