Program TV | Horoscop 2025 | Anvelope iarna | Filme actiune | Filme comedie | Filme romanesti | Filme indiene | Filme 2025 | Filme noi | Spalatorie covoare Bucuresti
 
  cauta in programul TV
  Vezi programul TV:    J   azi V   S   D   L   Ma   Mi
06.06.2025, 10:09
Prima pagina > Program TV Programe TV favorite:  PRO TV  |  Antena 1  |  TVR 1  
Program TV: Duminica, 11.02.2024 | TVR 1 HD
Acum la TV 


Adauga in favorite pe pozitia: 123


17:00Exclusiv în România
(redifuzare) Prezintă Cristian Tabără Incepem acest nou episod Exclusiv in Romania prin prezentarea in premiera mondiala a reconstituirii fidele a armurii de parada a imparatului Traian, purtata la Roma, la sarbatorirea cuceririi Daciei. Armura este parte a unei remarcabile expozitii dedicate campaniei romane de cucerire a Daciei, organizata la Alba Iulia. Liviu Zgârciu, coodonatorul Garzii Apulum si Marius Ardeleanu, voluntar pasionat de istorie, ne vor explica in detaliu care era viata unui legionar roman stationat la Apulum. Aproape de Alba este Blajul, Mica Roma, locul unei alte premiere mondiale: episcopul greco-catolic Cristian Crisan, era cel mai tanar episcop al Bisericii Catolice la momentul hirotonirii sale, iar acum este auxiliarul celui mai varstnic episcop catolic in viata Preasfintitul Lucian Muresan.Foarte aproape de Blaj, se afla Sanctuarul Fecioarei Săracilor din Cărbunari-Blaj. Capela a fost construită în 1938 de către părintele Peter Adhemar Mercks, belgian de origine, identică cu cea de la Banneux în Belgia, acolo unde o copilă de 12 ani, Mariette Beco, a avut privilegiul de a o vedea pe Sfânta Fecioară Maria, care s-a recomandat ca Fecioara Săracilor și care i-a indicat prezența unui izvor tămăduitor, unde a cerut să se construiască o capelă. Vom vizita capela de la Carbunari impreuna cu parintele Petru Dumitru, cel care pastoreste acest loc special. Vizita la Blaj este un prilej pentru o argumentare a supranumelui de "Mica Roma". Vom afla cum a primit Blajul acest nume din partea poetului Mihai Eminescu, si de asemenea vom descoperi o rugaciune scrisa de marele poet in cinstea Fecioarei Maria care a fost recitata de Papa Ioan Paul al II lea in limba romana in piata San Pietro din Vatican.Realizator Cristian Tabără Producători: Cristina Madgearu, Marin Găbudean
 
18:00Miturile comunismului
(redifuzare)Moderator Irina Luca Povestea metrouluiPrintre ideile de dezvoltare ale capitalei lansate în perioada interbelică s-a numărat și cea a construirii unei linii de metrou. În Londra se circula prin subteran din 1863; în Budapesta din 1896, ba chiar și la Moscova exista metrou din 1935. Situația era, însă, potrivnică înfăptuirii unei linii de transport subteran în România anilor ’30-‘40. A venit și Cel de-al Doilea Război Mondial, iar peste aceste proiecte s-a așezat praful. Bucureștiul nici nu îndeplinea în acele vremuri un criteriu de bază pentru construirea unei linii de metrou: după primul Război Mondial, capitala avea mai puțin de 400.000 de locuitori; înaintea celui de-al Doilea Război Mondial se apropia de un milion și de-abia în anii 70, depășise 2 milioane de locuitori. Abia în acel moment situația devenise critică: „oamenii muncii”-cum erau denumiți cetățenii-nu mai puteau ajunge la timp la serviciu. Se impunea, așadar, dezvoltarea circulației subterane. Rămânea, însă, o altă problemă: terenul pe care este amplasat Bucureștiul este destul de nisipos, din cauza apelor care îl străbăteau. Voința politică a fost, însă, mai puternică și, în 1972 s-a luat decizia ca pe sub cartierele din București să circule metroul. Nicolae Ceaușescu dorea ca metroul să fie o realizare exclusiv românească, așa că nu a apelat la cei care realizaseră astfel de sisteme de transport în străinătate. Nu a consultat pe nimeni nici la capitolul know-how și nici pentru a aduce unelte de forat care să le ușureze munca oamenilor. Primul tronson urma să lege fabrica de mașini agricole Semănătoarea de platforma industrială Timpuri Noi. Lucrul a început în septembrie 1975, iar 4 ani mai târziu, în noiembrie 1979, bucureștenii puteau urca în vagoane. Desigur, vagoane făcute în România, la Întreprinderea de Vagoane Arad. Rețeaua de transport subteran a Bucureștiului se dezvolta, la început, cu o viteză de aproape 2 kilometri pe an. Pare puțin, dar, să nu uităm, era o premieră în România! Muncitorii au căpătat experiență și au ajuns repede la un ritm de 4 kilometri pe an. Era incredibil! Doar metroul din Ciudad de Mexico înainta mai repede! În 1989, Bucureștiul avea aproape 60 de kilometri de metrou. Călătoria cu acest mijloc de transport în comun a devenit o obișnuință, atât pentru bucureșteni, cât și pentru cei care veneau în capitală cu treburi.Invitaţi:Mihai Barbu, presedinte CA MetrorexMircea Apostolescu, jurnalist Radio Bucureşti FMProducători: Raluca Rogojină , Roxana TarhonReportaje realizate de: Raluca Rogojină, Roxana Tarhon, Irina Luca, Gheorghe Preda, Raluca TudorEditor coordonar emisie Luminița Iordănescu
 
19:45Sport 
20:55Meteo 
23:00Capitala culturală
Dialog cu personalități ale culturii, cercetării științifice, tehnologiei, compatrioți care au făcut cariere ieșite din comun și contribuie la patrimoniul cultural al lumii de la această oră.Invitat Alexandru Mărmureanu UN PROIECT AL UNIVERSITĂȚII POLITEHNICA TIMIȘOARA În anul în care Timișoara este capitala culturală a Europei, orașul devine și spațiul de întoarcere acasă a unor români care au făcut cariere de excepție în alte colțuri ale lumii, au obținut performanțe profesionale cu totul deosebite, și fac parte din elitele mondiale ale domeniilor în care își desfășoară activitatea. În cadrul unui proiect mai larg de deschidere a spațiului academic și de comunicare multidisciplinară cu spațiul public, Universitatea Politehnica Timișoara primește aceste personalități în capitala culturală a Europei, pentru a le prezenta publicului de acasă, dar și tuturor compatrioților care au ales să trăiască dincolo de granițele României. Formatul proiectului este un dialog cu public, înregistrat, filmat într-un spațiu cu destinație culturală, artistică, interdisciplinară, al Universității Politehnica Timișoara. Publicul este alcătuit si din studenți ai tuturor instituțiilor academice din oraș. Gazda acestei întâlniri este jurnalistul Cătălin Ștefănescu. Într-o atmosferă de spectacol cu public, invitații sunt puși în situația de a-și povesti parcursurile profesionale, de a descrie drumurile lor spre performanță, felul în care se vede România din locurile în care au ales să trăiască și să se exprime, cum arată modelul civilizațional în interiorul căruia au reușit să devină cine sunt la această oră.Producător Cătălin ŞtefănescuJurnalist Adrian Ionica
 


Copyright 2004 - 2025 iMedia. Toate drepturile rezervate.