Program TV: Miercuri, 08.05.2024 | DocuBox HD  | | |  | | | | | | | Acum la TV |
| Adauga in favorite pe pozitia: | | 1 | | 2 | | 3 |
 | 07:20 | | Scufundări alături de crocodili
Oamenii au construit diverse legende în jurul delfinului. Aceste creaturi simpatice ne-au inspirat și captivat de-a lungul veacurilor și se pare că și-au asigurat locul alături de noi ca fiind unul dintre cele mai inteligente mamifere de pe planetă. Dar cum măsurăm această inteligență? Și cât de inteligenți sunt cu adevărat delfinii? Dacă inteligența este definită de capacitatea de a raționa, de a planifica, de a rezolva probleme și de a învăța din experiență, atunci cum putem caracteriza delfinul? „Delfini – Frumusețe înainte de inteligență? ”, ne poartă într-o călătorie științifică în lumea complexă a delfinului și investighează controversa din jurul afirmației recente a profesorului Paul Manger potrivit căreia delfinii nu sunt chiar atât de inteligenți ca noi – „E mai prost decât un peștișor auriu” au fost cuvintele pe care le-a folosit. Potrivit studiilor sale, delfinii par să aibă creiere lipsite de complexitate la nivel neuronal, ceea ce le compromite abilitățile de procesare a informațiilor. Examinând o serie de experimente care testează „teoria minții” la delfini și explorând obiceiuri unice și captivante cum ar fi conștientizarea de sine, răspunsurile creative și divertismentul cum ar fi joaca cu valuri, acest film ilustrează exact cât de mare e IQ-ul delfinilor. De asemenea, ne vom uita la modele de comportament unice, abilități de comunicare și strategii de vânătoare care se desfășoară în momentele de hrănire în masă, cum ar fi Fuga după Sardine de pe coasta Africii de Sud. Comportamentul manifestat în fuga după sardine a delfinilor este unul dintre cele mai uimitoare spectacole de inteligență și cooperare din lumea naturală. Apoi vom merge în Mozambic pentru a o întâlni pe Angie Gullan, „Șoptitoarea delfinilor”. Aceasta a monitorizat și a interacționat cu patru delfini în ultimii zece ani și facilitează „înotul” cu delfini despre care se spune că au efecte fiziologice de vindecare asupra ființelor umane. Conform observațiilor ei, delfinii se situează pe primul loc când vine vorba de inteligență emoțională. Are deci profesorul Manger dreptate în evaluarea sa asupra delfinilor? Și cum se împacă studiul său cu faptele? Ar putea inteligența delfinilor, sau lipsa acesteia, să fie ceva care variază de la un individ la altul? | |
| 21:35 | | Corbii de mare - partea greşită a migraţiei
“Leoparzii de pe Dead Tree Island” ne poartă într-o călătorie HD de neuitat în vieţile acestor 3 feline: Mosweo – o tânără mamă care a fătat 2 pui în abundenţa verii. E solitară din fire şi îşi asumă singură calitatea de părinte. Va putea ea să-şi crească şi să-şi apere puii în acest mediu provocator – concurând cu leii şi hienele şi făcând faţă inundaţiilor şi secetei ? Buddah este masculul dominant leopard de pe Dead Tree Island. El este tatăl puilor lui Mosweo, dar nu le oferă sprijin sau protecţie. Pentru a complica şi mai mult lucrurile, Tipa, puiul ei dinainte, încă împarte acelaşi teritoriu, luptându-se pentru hrană şi reprezentând o ameninţare la adresa noilor pui. Acum este un mascul independent în vârstă de 3 ani şi se mişcă periculos de aproape de vizuina mamei sale. Este un intrus care până acum a fost tolerat. Dar odată cu sosirea noilor pui, el devine un adversar de care trebuie să se ocupe. Tipa rămâne pe teritoriul tatălui său. Constituţia masivă a lui Buddha şi urechile lui mutilate dau un indiciu despre vârsta şi statura sa. Se mişcă cu încredere prin Dead Tree Island şi se luptă cu cei mai enervanţi rivali – babuinii. Eforturile lui Tipa de a vâna şi a-şi asuma propria autoritate sunt naive şi stângace, prin comparaţie. Insula acoperă terenurile naturale de vânătoare ale acestor feline secretoase care sunt aduse împreună de circumstanţe care nu se află în controlul lor, ceea ce duce la tensiuni, drame şi în cele din urmă, tragedii. Mosweo îşi pierde unul dintre pui care cade victimă unui animal de pradă şi îl găseşte pe al doilea paralizat şi pe moarte. Face tot ce îi stă în putere să aline şi să revitalizeze puiul condamnat, dar fără succes. Mosweo e dată afară cu forţa din Dead Tree Island când lui Buddha îi atrage atenţia un nou miros. O nouă femelă puternică şi-a croit drum în teritoriul său iar Mosweo încearcă cu disperare să-i distragă atenţia de la noua sa rivală. Dar noua femelă este în călduri şi se împerechează cu Buddah cimentându-şi astfel propriul loc în grupul leoparzilor de pe Dead Tree Island. Evenimentele contrastante din delta Okavango oferă un fundal de o frumuseţe unică acestor drame care se desfăşoară printre leoparzii de pe Dead Tree Island. | |
| 23:00 | | Arată-mi unde locuieşti
Aceasta este o serie de documentare care îşi propune să răspundă la următoarea întrebare: Cum pot fiinţele umane să pretindă proprietatea asupra unui spaţiu, astfel încât să poată trăi în siguranţă în el, să funcţioneze ca o societate şi, mai presus de toate, să fie în armonie cu mediul din jurul lor? Pe măsură ce descoperim culturi şi populaţii emblematice, îl urmărim pe Philippe Simay, care este protagonistul principala al ideii "Locuitor al lumii" şi reprezentă identitatea şi originalitatea acesteia. Philippe ne duce într-o aventură epică în habitatele umane şi dă tonul călătoriei. Ca umanist şi filosof, Philippe este un cercetător neobosit al oraşului şi un explorator al spaţiilor de locuit. Hotărât să călătorească în jurul lumii, Philippe dezvăluie modul în care populaţiile pe care le întâlneşte revendică spaţiul pe care îl ocupă, îl modelează şi se adaptează la el. În această serie de 20 de episoade, a câte 26 de minute fiecare, habitatul va prezenta capacitatea noastră de a ne adapta într-un moment în care trebuie să găsim soluţii pentru a aborda schimbări imense. | |
| 23:30 | | Arată-mi unde locuieşti
Aceasta este o serie de documentare care îşi propune să răspundă la următoarea întrebare: Cum pot fiinţele umane să pretindă proprietatea asupra unui spaţiu, astfel încât să poată trăi în siguranţă în el, să funcţioneze ca o societate şi, mai presus de toate, să fie în armonie cu mediul din jurul lor? Pe măsură ce descoperim culturi şi populaţii emblematice, îl urmărim pe Philippe Simay, care este protagonistul principala al ideii "Locuitor al lumii" şi reprezentă identitatea şi originalitatea acesteia. Philippe ne duce într-o aventură epică în habitatele umane şi dă tonul călătoriei. Ca umanist şi filosof, Philippe este un cercetător neobosit al oraşului şi un explorator al spaţiilor de locuit. Hotărât să călătorească în jurul lumii, Philippe dezvăluie modul în care populaţiile pe care le întâlneşte revendică spaţiul pe care îl ocupă, îl modelează şi se adaptează la el. În această serie de 20 de episoade, a câte 26 de minute fiecare, habitatul va prezenta capacitatea noastră de a ne adapta într-un moment în care trebuie să găsim soluţii pentru a aborda schimbări imense. | |
| 02:15 | | Mamba neagră - sărutul morţii
Acest film urmărește patru studenți de la Universitatea Oxford în timp ce se îmbarcă într-o călătorie eroică, fără sprijin, prin insula Svalbard, o sălbăticie înghețată pustie și sterilă din nordul Scandinaviei. Scopul lor este să reconstituie o expediție efectuată cu aproape un secol înainte. În 1923, patru predecesori ai universității din Oxford au finalizat traseul. Echipa l-a inclus pe legendarul Sandy Irvine care s-a asociat cu celebrul George Mallory un an mai târziu într-o încercare eșuată de a fi primii care urcă pe Muntele Everest. Până în ziua de azi, rămâne un mister dacă au ajuns efectiv în vârf. Pentru o astfel de expediție sunt necesare sute de ore de antrenament intens și pregătire meticuloasă. Trebuie să învețe cum să facă față urșilor polari și să supraviețuiască temperaturilor scăzute și amenințărilor furtunilor. Un obiectiv cheie este să folosească o dronă pentru a documenta traversarea anevoioasă a gheții și pentru a efectua cercetări științifice valoroase asupra modului în care încălzirea globală afectează ghețarii din Svalbard, cunoscuți anterior ca Spitsbergen. Expediția lor începe nu începe promițător, pe măsură ce în călătoria lor cu barca către prima locație de la Duym Point se confruntă cu mări agitate care amenință întreaga călătorie. Odată ajunși la țărm, fiecare membru trebuie să tragă sănii de 80 de kilograme cu toate proviziile, echipamentul de alpinism, camerele foto, panourile solare și corturile. Imagini spectaculoase cu drone dezvăluie peisajul înghețat dramatic al Svalbardului ca niciodată. Drona este folosită și pentru a cartografia unul dintre ghețari pentru a vedea cât de mult s-a topit din cauza încălzirii globale. Astfel se poate compara acest ghețar cu o fotografie făcută în expediția din 1923. Rezultatele sunt uluitoare. Pe parcurs, echipa a întâlnit urme istorice ale expediției din 1923, inclusiv cuie de cort din lemn și conserve ruginite de supă donate de un sponsor. Uneori, vremea arctică se dovedește cel mai mare dușman al lor. Zile în șir trebuie să îndure vânturi violente de peste 100km/h care forțează echipa să construiască un adăpost de supraviețuire în care se cuibăresc pentru a se încălzi. În total, este nevoie de 32 de zile de curaj și hotărâre pentru a traversa arhipelagul, dar călătoria este un succes răsunător. Un membru al echipei, Jamie Gardiner, a murit tragic în anul următor, în timp ce se afla într-o expediție în Norvegia. Acest film este dedicat memoriei sale. | |
| 04:55 | | Câinii salvamari de pe lacul garda
Florența, leagănul Renașterii, este astăzi un așa-numit „oraș-muzeu”. Micul oraș este invadat zilnic de mii de turiști. Dar există un sport pe care turiștii de obicei nu îl cunosc: calcio florentino, un joc violent, fără reguli, exclusiv pentru florentini. Luptându-se cu consecințele gentrificării, orașul își pierde identitatea și cetățenii. Dar există încă o modalitate prin care Florența și „fiorentini” își pot exprima propria identitate – „Calcio Storico Fiorentino” (fotbal istoric florentin), un joc care se joacă de 800 de ani la Florenţa, dar doar timp de 3 zile pe an, în luna iunie ! Acest amestec primitiv, dur și periculos de fotbal și box se joacă în una dintre cele mai faimoase piețe din lume, Piazza Santa Croce. Jucătorii pot lovi mingea cu mâinile sau picioarele și își pot opri adversarii în orice mod posibil. Aceste două reguli fac ca acesta să fie unul dintre cele mai dure sporturi practicate vreodată. | |
|
